Centrul Naţional Anticorupţie şi membrii grupului de lucru al Inspectoratului General de Poliţie au finalizat procesul de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul Inspectoratului Naţional de Patrulare, soldat cu identificarea mai multor probleme ce generează riscuri de corupţie în activitatea acestei entităţi.

Necunoaşterea cadrului legal în vigoare, încălcări de ordin procedural admise de agenţii de patrulare, numărul tot mai mare a proceselor-verbale contravenţionale contestate şi pierdute în instanţa de judecată, statisticile despre nivelul perceput al corupţiei de către cetăţeni sunt doar câteva criterii de apreciere a indicelui înalt de corupţie în cadrul INP.

Acestea sunt completate şi de numeroasele riscuri de corupţie identificate de CNA, inclusiv materializate în trecut:

* Riscul coruperii pasive, confirmat de cele 34 cauze penale iniţiate de CNA, în perioada anului 2016-5 luni 2017, cu implicarea a 87 de agenţi de patrulare;

* Protecţionism constatat de CNA şi sancţionat contravenţional în anul 2016 şi trafic de influenţă, soldat cu reţinerea în flagrant delict a angajatului INP şi iniţierea unei cauze penale;

* Riscul depăşirii atribuţiilor de serviciu şi a exercitării împuternicirilor în mod discreţionar, identificat în activitatea de serviciu a agenţilor de patrulare la supravegherea şi controlul traficului rutier, generate de: conflicte de normă între actele departamentale, dotări insuficiente, lipsa monitorizării sancţiunilor aplicare cetăţenilor străini, care au comis contravenţii pe teritoriul RM, şi a modului de executare a acestora.

* Riscul promovării unor interese private în detrimentul interesului public, prin încheierea unor contracte defectuoase şi/sau realizarea unor înţelegeri dintre reprezentanţii entităţii publice şi agenţii economici cointeresaţi, în domeniul parcărilor speciale.

* Riscul exercitării de presiuni şi abuzuri din partea agenţilor de patrulare pedeştri, în cadrul controalelor efectuate în privinţa comercianţilor ambulanţi, argumentată de INP ca activităţi orientate spre „menţinerea ordinii publice”. Aceste riscuri rezultă din cadrul legal ambiguu, atribuţii paralele ale agenţilor de patrulare pedeştri, inspectorilor de sector şi carabinierilor.

* Riscul pasării responsabilităţii de la o entitate la alta, şi/sau a exercitării de presiuni asupra conducătorilor auto sau unor agenţi economici, ca rezultat al creării „echipelor mobile mixte” de control dintre angajaţii INP şi ANTA. Aceste riscuri sunt datorate conflictelor de normă, precum şi lipsei unui acord inter-instituţional care ar stipula expres scopul şi obiectivele constituirii echipelor mixte, limitele exercitării atribuţiilor şi împuternicirilor agenţilor publici din cadrul celor două entităţi publice, mecanismul de sancţionare şi monitorizare asupra executării contravenţiilor identificate ca rezultat al acestor controale comune.

Factorii de risc, expuşi supra, sunt compliniţi şi de cerinţele minime de angajare stabilite de conducere pentru ocuparea funcţiilor în cadrul acestei subdiviziuni a poliţiei. Astfel, 60% dintre incidentele de integritate înregistrate în perioada de referinţă revin persoanelor ce deţin studii medii sau de cultură generală, angajate în cadrul INP, care au un nivelul scăzut de pregătire profesională şi dezinteres în exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor de serviciu.

O descriere detaliată a factorilor de risc şi riscurilor de corupţie menţionate găsiți în raportul de mai jos: