Un grup de jurnalişti din cadrul OCCRP au descoperit că în anii 2012-2014, autorităţile din Azerbaidjan au folosit companii fictive din Marea Britanie (inclusiv două implicate şi în Laundromatul moldovenesc) pentru spălarea a 2,9 miliarde de dolari, scrie mold-street.com.

Aceşti bani au fost folosiţi pentru a mitui politicieni europeni care făceau lobby în interesele Azerbaidjanului în UE şi au blocat rezoluţiile care condamnă încălcările drepturilor omului în fosta republică sovietică.

În timp ce încasau banii, politicienii europeni supravegheau, ca observatori, alegerile în care preşedintele Ilham Aliyev câştiga un nou mandat, declarându-le corecte în pofida criticilor opoziţiei şi ale organismelor internaţionale, sau promovau ţara de la Marea Caspică ca un “teritoriu al toleranţei”, se arată în investigaţia publicată de OCCRP, RISE Project şi alte surse mass-media.

Politicieni europeni, plătiţi de Azerbaidjan

De exemplu Eduard Lintner, un cunoscut politician german, membru al partidului bavarez Uniunea Creştin-Socială, a primit 819.000 de euro, între 2012 şi 2014, pe filiera azeră.

Litner a condus o echipă de observatori germani, în octombrie 2013, la alegerile prezidenţiale din Azerbaidjan.

Italianul Luca Volonte, fost şef al grupului popularilor europeni din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, a fost un alt politician care a beneficiat de banii azerilor. Acesta a primit 1,9 milioane de euro prin intermediul fundaţiei sale „Novae Terrae”.

La schimb, Volonte a încercat în 2013 să influenţeze o decizie în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei împotriva unui raport care condamna Azerbaidjanul pentru crime împotriva drepturilor omului.  Politicianul italian este cercetat în ţara sa pentru fapte de corupţie în legătură cu fondurile primite de la azeri.

Au fost spălate 2,9 miliarde de dolari

Potrivit anchetei ar fi vorba de un fond de circa 2,9 miliarde de dolari/2,5 miliarde de euro, iar documentele financiare  au fost obţinute de publicaţia daneză Berlinske, iar în centrul transferurilor a fost filiala unei puternice bănci europene.

Danske Bank, cea mai mare bancă daneză şi una dintre cele mai mari de pe continent, a închis ochii la tranzacţii suspecte de spălare de bani, deşi miliardele de euro au tranzitat filiala ei din Estonia.

Aici, banii au ajuns în conturile a patru companii britanice, de unde s-au împrăştiat apoi pe tot globul. În total, peste 16.000 de tranzacţii.

Baktelekom MMC, o companie controlată de familia Aliyev a fost principala finanţatoare a schemei financiare transfrontaliere. Compania a transferat peste un miliard de euro din contul ei de la Banca Internaţională a Arzerbaidjanului (IBA), deţinută de statul azer.

IBA – un fel de Bancă de Economii – a intrat recent în colaps financiar, la doi ani după ce a pompat banii în “Laundromat”.

Conexiuni cu „Laundromatul moldovenesc” şi Ilan Shor

Alte sume consistente au fost plătite direct din bugetul Azerbaidjanului şi al Rusiei, dar şi de la companii-paravan implicate într-un alt mare scandal financiar “Laundromatul Rusesc”, investigat în ultimii ani de reporterii OCCRP şi RISE Moldova.

Proprietarii reali ai companiilor britanice s-au ascuns în spatele unor oameni de paie ca să-şi mascheze implicarea în schema transfrontalieră. De exemplu, Hilux Services LP, una dintre cele patru companii-paravan, era înregistrată pe numele unui azer sărac din Baku. Contactat de jurnaliştii OCCRP, azerul a declarat că n-a auzit de această companie şi că habar nu avea că numele său a fost folosit pentru tranzacţii de 1,2 miliarde de euro.

Două companii din “Laundromatul Rusesc” – Seabon Limited şi Westburn Enterprises Limited – au investit peste 2 milioane de dolari în maşinăria azeră de spălat bani. Cele două companii au fost folosite şi de afaceriştii din Moldova.

Astfel o anchetă RISE Moldova arată că circa 20 de milioane de dolari au intrat în conturile ShorHolding în mai multe tranşe de la Seabon Limited şi Westburn Enterprises Limited.

De notat că filiala Danske Bank a gestionat miliarde de dolari în ambele scheme de spălare de bani.

Întrebat de reporteri despre plăţile din cazul banilor ruseşti, Flemming Pristed, şeful direcţiei juridice al Danske, a recunoscut, că banca “nu a monitorizat suficient tranzacţiile filialei din Estonia”, dar că au fost aplicate apoi noi proceduri pentru combaterea spălării banilor.