Gândurile suicidare, la fel ca problemele de sănătate mintală, pot afecta pe oricine, indiferent de vârstă, sex sau nivel de trai.De fapt, sinuciderea este adesea rezultatul bolilor și afecțiunilor mintale netratate. Gândurile sinucigașe,frecvente, nu trebuie considerate firești acestea deseori rezultă din problemele nesoluționate.
Republica Moldova pierde prin suicid sute de persoane anual (aproximativ 600), dintre care 20-30 sunt minori. În unele cazuri, pentru a afla numărul tentativelor de suicid, cercetătorii recomandă să înmulţim această cifră cu 20. Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătății fenomenul suicidului în Moldova are o rată înaltă (aproximativ 15 decese de suicid la 100.000 de persoane), poziţionându-se pe locul 37 în grupul ţărilor cu o rată înaltă de suicide. În Europa Moldova se clasează pe locul 10 în domeniul mortalităţii prin suicid. Literatura de specialitate consemnează frecvența rară a suicidului în copilărie, care crește însă brusc odată cu pubertatea, la adolescenți fiind citată ca a doua cauză de deces.
Riscul de suicid poate fi redus, nu eliminat, iar factorii de risc nu oferă decât îndrumări. Specialiștii determină un șir de factori, care pot duce la suicid:
- Factori familiali (relațiile conflictuale în familie, abuzuri în familie, familii dezbinate, divorțul părinților, moartea unei persoane apropiate).
- Stresorii sociali (lipsa abilităților de comunicare, de exprimare emoțională, de a lega relații).
- Factori individuali (emoționali, cognitivi, comportamentali, de sănătate).Comportamentul suicidar este un semnal de alarmă, dar
Identificarea copiilor cu risc este foarte dificilă. Totuși sunt anumite indicii care nu trebuie ignorate de către părinți, profesori, consilieri: o tentativă anterioară de suicid (există riscul unei tentative repetate, inclusiv prin modalități mai puțin evidente, cum ar fi infometarea sau consumul abuziv de substanțe), amenințarea cu sinuciderea (mesajele sinistre trebuie luate în serios și analizate motivele acestora și în nici un caz nu este recomandată amenințarea copilului cu o pedeapsă pentru acele mesaje), depresia (dificultatea în cazul acestei situații este că adulții nu recunosc simptomele unei depresii la copii datorită faptului că depresia este considerată o problemă a adulților). Indici ai unei stări depresive la copii sunt: lipsa poftei de mâncare, tulburări de somn, atât insomnii, cât și somn excesiv, scăderea capacității de concentrare, scăderea performanței școlare, stări de apatie, dezinteres pentru activitățile plăcute anterior, autoblamare excesivă, tristețe, oboseală accentuată, probleme comportamentale la școală. Prezența acestor semne pe o perioadă de minim două săptămâni trebuie să determine adultul să ceară ajutor specialiștilor. Totodată, este important să ținem cont de particularitățile vârstei copiilor.
În continuare prezentăm sugestii în prevenirea suicidului conform vârstei copiilor:
Prevenirea suicidului la copii de 4-8 ani:
- Învățarea copiilor să identifice emoțiile și să le împărtășească;
- Utilizarea artei pentru a exprima ceea ce simte;
- Limitarea accesului la obiecte cu care și-ar putea provoca răni;
- Participarea în viața copiilor: timp petrecut, jocuri;
Prevenirea suicidului la preadolescenți de 9-13 ani:
- Recunoașterea depresiei și a simptomelor acesteia;
- Deschidere pentru discuții despre factorii stresanți;
- Dezvoltarea abilităților de depășire a situațiilor dificile, de luare a deciziilor, prevenirea consumului de alcool, droguri;
- Atragerea atenției la semnele presuicidare;
- Atitudine de deschidere din partea celor din jur pentru a ajuta copiii să împărtășească ce simt.
Prevenirea suicidului la adolescenții 14-18 ani:
- Temele menționate mai sus;
- Instruirea în a fi atenți la situația colegilor, prietenilor, membrilor familiei, în a comunica unui matur dacă sunt manifestate semne presuicidare;
- Implicarea adolescenților ca voluntari în campanii comunitare de prevenire a suicidului;
Este important să ținem cont de faptul că datorită particularităților vârstei, toți adolescenții intră în categoria de risc la capitolul suicidului. Totuși, următoarele grupuri de adolescenți sunt mai vulnerabili: adolescenți care au încercat să se sinucidă anterior, mai ales în cazul în care problemele și alte elemente îngrijorătoare nu au fost complet rezolvate sau depășite, adolescenții cu un nivel scăzut de respect pentru propria persoană, adolescenții în conflict cu legea, adolescenții care suferă de depresie, adolescenții care au fost expuși violenței fizice, sexuale, emoționale sau intelectuale, adolescenții care sunt perfecționiști.
Ne dorim cu toții să avem acceași înțelegere și abordare plină de grijă și compasiune în lupta împotriva acestui fenomen prevenibil. Septembrie este Luna Mondială de Conștientizare a Prevenirii Suicidului – marcată în întreaga lume printr-o serie de evenimente, conferinţe, campanii şi activităţi publice, menite să atragă atenţia asupra suicidului și creșterea gradului de conștientizare a faptului că sinuciderea poate fi prevenită.
