Maia Sandu a fost inclusă într-o listă selectă a femeilor din politică evidențiate de publicația americană New York Post pentru curajul cu care l-au înfruntat pe Vladimir Putin, alături de premierul Estoniei, Kaja Kallas, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, șeful cabinetului finlandez de miniștri, Sanna Marin, dar și ministrul german de Externe, Annalena Baerbock. ”Micuțul președinte”, așa cum este dezmierdată Maia Sandu de jurnaliștii americani, s-a făcut cunoscut pentru poziția neclintită în condamnarea invaziei ruse în Ucraina, deși R. Moldova este total dependentă de gazul rusesc transmite Actual.md cu referire la deschide.md.
”Maia Sandu, micuțul președinte în vârstă de 50 de ani al R. Moldova, rămâne la fel de neînfricată ca întotdeauna. Protestele stradale cu privire la creșterea prețurilor la energia electrică alimentate de agitația rusă amenință să destabilizeze cea mai săracă țară din Europa. Sub conducerea Maiei Sandu, R. Moldova a acceptat un număr mare de refugiați și și-a menținut cu fermitate parcursul pro-european. Toate astea, în contextul în care nu are practic armată și este sută la sută dependentă de gazul rusesc” scrie New York Post.
Publicația americană a mai notat că Rusia ocupă parțial R. Moldova, mai concret regiunea transnistreană. Cu toate acestea, New York Post o citează pe Maia Sandu, care a declarat că ”războiul nedrept al Rusiei împotriva Ucrainei ne arată clar care este prețul libertății”. Toate aceste motive, plus faptul că a învins în alegerile prezidențiale în ciuda campaniilor vicioase de dezinformare țintite de Rusia împotriva sa, fac ca influența Maiei Sandu să depășească hotarele R. Moldova, conchide autorul articolului.
Pe lângă președintele R. Moldova, în lista întocmită de New York Post se află și ministrul german de Externe, Annalena Baerbock. După ce, la începutul invaziei ruse în Ucraina, aceasta s-a opus oferirii asistenței militare pentru autoritățile de la Kiev, motivând că principiul Germaniei este să nu ofere astfel de ajutor în zonele fierbinți, aceasta și-a schimbat total poziția și a fost primul oficial de la Berlin care a recunoscut că țara sa s-a înșelat amarnic cu privire la Rusia. Popularitatea sa a început să crească atât de rapid în Germania și Ucraina, încât Moscova a încercat să conducă o campanie masivă împotriva sa.
O altă femeie lider care l-a înfruntat pe Putin este premierul finlandez, Sanna Marin, a notat că ”singura modalitate de a încheia războiul este ca Rusia să se retragă din Ucraina”. Tânăra șefă a cabinetului de miniștri de la Helsinki se află în fruntea unei țări care până nu demult era un membru neutru al UE, dar s-a orientat rapid spre NATO imediat ce a înțeles că are de a face cu imperialismul rus.
Lista ar fi fost incompletă fără Kaja Kallas, premierul Estoniei, țară care a oferit Ucrainei cel mai mare ajutor militar pe cap de locuitor. Fiica unor deportați în Siberia, Kallas nu a avut nevoie ca cineva să-i spună despre pericolul prezentat de Rusia. Cu câteva zile înainte de începutul invaziei în Ucraina, oficialul estonian explica lumii cum acționează Putin: ”El cere maximul pentru ceva ce nu a fost niciodată al lui, amenință cu ultimatumuri și escaladează dacă nu primește ce vrea”.
Ultima, dar nu și cea din urmă femeie lider care l-a înfruntat pe dictatorul de la Kremlin, este Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. După ce în 2015, pe când era ministru al Apărării de la Berlin, a apărat decizia Germaniei de a nu livra armament Ucrainei, spunând că ”livrările de armament doar ar accelera schimbul de focuri”, acum aceasta a adoptat o cu totul altă poziție. ”Este un război împotriva energiei electrice, un război împotriva economiei noastre, împotriva valorilor și a viitorului nostru” a declarat ea după începtului invaziei. Primul lider vestic care a vizitat locurile masacrelor de la Bucea și Irpin, ea a menționat că ”ar fi trebuit să-i ascultăm pe cei care îl cunosc pe Putin”.
